Stiati ca pisicile voitbesc doua limbi total diferite? Cele adulte
 comunica intre ele  prin intermediul mirosului si al limbajului corpului, dar
 si prin sunete specifice torsului, sasaitlui si al mieunatului pe tonuri joase.
 Cu oamenii, pisicile "vorbesc" prin miorlaituri bine individualizate, pe
 tornuri inalte, ascutite, stridente, deseori imitand vocea pisoilor.  

 
 	  Pisica scoate aceste 
 sunete prin vibratia corzilor
 vocale - benzi de muschi
 elastici amplasate in laringe
 (un organ circular din
 cartilagiu si muschi), la
 deschiderea traheii. O
 structura osoasa, denumita
  hyoid apparatus ,
 face legatura directa dintre
 laringe si craniu.
 	  In partea superioara a
 laringelui, epiglota (o
 clapa de forma unei frunze)
 se inchide automat atunci
 cand pisica inghite,
 impiedicand astfel hrana sa
 intre pe trahee.
 	  In anul 1944 Mildred
 Moelk a descoperit ca pisicile domestice produc 17 sunete diferite, grupate
 in 3 tipuri distincte: tors, "vocale" si sunete fortate.
  
 Torsul si sunetele murmurate
  
 	  Nimeni nu poate spune cu exactitate cum toarce o pisica, dar toata
 lumea este incantata sa auda aceste sunete care indica un surplus emotional,
 cu semnificatii deosebit de variate. Mica felina toarce atunci cand este extrem
 de multumita, fericita, furioasa sau cand are dureri mari. Pisicile folosesc
 acest limbaj pentru a le linisti pe cele dominante din grup, pentru a comunica
 cu mamele lor, pentru a le flata pe cele ce au grija de ele si pentru a aplana
 starile conflictuale iminente. Cercetari recente indica faptul ca e probabil
 ca torsul sa le ajute in procesul de vindecare al oaselor si al organelor,
 dupa accidente sau boli.
  
 "Vocalele" sau tot felul de mieunaturi
  
 	  Pisicile solicita atentie prin mieunat, care variaza ca ton de la cel
 timid, al pisoilor, pana la cel puternic, imperativ. Folosind acest limbaj
 pisicesc multi-functional, impreuna cu tot felul de chitaituri, "triluri" si
 "ciripituri", mica felina va implora, va linguseste, va flateaza, dar va si
 cearta. Prin mieunat ea isi exprima frica, afectiunea,	iritarea, entuziasmul,
 plictiseala si alte stari de spirit.
  
 Sunete de intensitate mare, fortate (sasaituri si "tipete")
  
 	  Prin sasait pisicile isi exprima starea de suparare, dublata de frica si
 agresivitate, mesajul transmis fiind: "Lasa-ma-n pace!" Acest sunet poate
 indica si stresul sau durerea. Printre cele mai puternice si mai impresionante
 "vocalize" mentionam maraiturile, vaicarelile si toate celelalte sunete care
 insotesc manifestarile pisicilor aflate in calduri, in competitie pentru ceva
 sau in pericol. Nu ignorati niciodata o pisica ce se manifesta astfel!
 	  Mostenirea genetica joaca si in acest domeniu un rol important, unele
 pisici fiind mai vorbarete, iar altele mai tacute. De obicei, exemplarele
 apartinānd raselor Orientale (Siamezele, de exemplu) si cele suple, atletice,
 sunt gata oricand de o "conversatie". Cu toate acestea, exceptiile sunt
 numeroase.
 	  O schimbare evidenta in "obiceiurile sonore" ale pisicii indica adeseori
 ca aceasta este bolnava, ca o doare ceva sau ca este nefericita. Nu ezitati sa
 o duceti imediat la medicul veterinar! Mieunatul excesiv sau alte "vocalize"
 determinate de stres sau durere pot cauza laringita (o inflamatie dureroasa a
 membranei laringelui). Dintre simptome, amintim pierderea vocii sau
 raguseala.
 	  "Daca vorbiti un pic limba pisiceasca, nu e nici o problema in a o vorbi
 fluent", scria romanciera britanica Sylvia Townsend Warner. "Este numai o
 chestiune de exercitiu." Pisica va va invata cu placere - daca mieunati
 politicos si va apucati serios de treaba. 

  		   	  	 	 dr. Sorina TUDOSE  (revista PISICA nr. 32 august 2003)